Update "Ziua a 28-a" - prezentările noastre la Conferința Asociației Bibliotecarilor din Texas

15 aprilie 2011 - urmare

Actualizare realizată în 19 aprilie 2011:

Agenda prezentărilor noastre la Conferinţa din Texas a cuprins:
- o privire de ansamblu a Programului Biblionet finanţat de Fundaţia Bill şi Melinda Gates
- o scurtă introducere în civilizaţia şi cultura română
- o radiografie a bibliotecilor din România
- bune practici în bibliotecile româneşti
- ce ne-a atras atenţia în SUA
- întrebări şi răspunsuri



Sorina Stanca, Delia Pantea, Crina Ifrim, Vlăduţ Andreescu şi subsemnatul am făcut echipă în "radiografierea" bibliotecilor din România, iar prezentarea a fost susţinută direct în engleză, de către Sorina. Celelalte prezentări au fost susţinute de Corina Ciuraru şi Gabriel Cărăbuş (scurtă introducere în civilizaţia şi cultura română), Mihaela Racoviţeanu, Mihaela Voinicu şi Margareta Tătăruş (bune practici în bibliotecile româneşti), Vlăduţ Andreescu (ce ne-a atras atenţia în SUA). Înainte de prezentările noastre, Susan Schnuer a prezentat Programul Mortenson şi componenta lui pentru România, iar Anca Râpeanu - Programul Biblionet.
Doamna americancă din începutul primului video ne arată că a primit şi pe Twitter invitaţie la prezentările noastre:



După prezentări, apreciate de asistenţă şi recompensate în câteva rânduri cu aplauze, ne-am împărţit în grupuri de câte trei şi am purtat discuţii cu toţi americanii din public care au dorit să împărtăşim împreună experienţe, practici ori numai impresii. Sincer să fiu, nu ştiu ce s-a discutat în celelalte grupuleţe, eu m-am concentrat mai mult pe discuţia cu Chris Accardo, assistent director, Weatherford Public Library. Americanul a venit la prezentarea noastră pentru că ieri, în timp ce noi derulam "Acţiunea Momirea", tocmai trecea pe acolo (apare în video, e cu cămaşă verde); i-a plăcut invitaţia noastră şi iată-l azi, aici. Nu a fost în România, nici măcar în Europa şi până la prezentările noastre şi la discuţia cu noi - a recunoscut sincer -  nu ştia nimic despre ţara noastră.
Chris a absolvit un masterat în biblioteconomie şi, din 2000, lucrează în Biblioteca Publică Weatherford din oraşul cu acelaşi nume, reşedinţă a Parker County/ Texas. Instituţia din care vine, Weatherford Public Library, este o bibliotecă de ţinut, pe deplin asimilabilă cu bibliotecile judeţene de la noi, cu precizarea că întregul ţinut Parker este, ca populaţie, cam echivalent cu reşedinţa judeţului Vâlcea (oraşul Râmnicu Vâlcea, puţin peste 100.000 locuitori). Ajutat mult de Claudia - şi nu doar cu traducerea - aflu de la Chris că a fost şi este preocupat de a obţine finanţare de la autorităţile lui judeţene nu doar pentru biblioteca proprie, ci pentru toate bibliotecile publice din ţinut, mici şi fără resurse, situate în zone rurale. Spre mulţumirea lui, demersul i-a fost încununat de succes. Ţi-ai dat seama că bibliotecile ţinutului tău nu pot "creşte" sănătos decât împreună, nu? - îl întreb, iar el aprobă imediat. Cădem apoi de acord foarte lesne că punerea în comun a resurselor este, practic, cam singura şansă de supravieţuire a bibliotecilor mici (legat de asta, în altă împrejurare am aflat că, altundeva, mai multe biblioteci mici au achiziţionat împreună jucării şi alte obiecte prin care îi atrag pe copii la bibliotecă, pe care le mută periodic de la o insituţie la alta; dacă nu făceau asta, fiecare bibliotecă singură nu reuşea nimic, din cauza bugetelor locale mici, mai ales în această perioadă de criză).
Însă, deşi ne-au fost aprobate fondurile cerute, suntem în pericol să nu ne putem derula corect toate proiectele, programele şi să punem la dispoziţia publicului serviciile pe are ni le dorim, din cauza sub-finanţării care ne afectează şi pe noi - îmi mărturiseşte Chris.  
Dar ce te-ai face dacă, odată cu obţinerea finanţărilor pe care ţi le doreşti pentru biblioteca ta şi pentru bibliotecile ţinutului tău, ai mai avea "suplimentar" - pe lângă permanenta preocupare pentru a-ţi reinventa bibliotecile şi serviciile lor - şi dezideratul "de prioritate zero" de a clădi încrederea publicului în aceste instituţii? - întreb, iar interlocutorul rămâne lung pe gânduri.
Voi, de când aveţi biblioteci, aveţi şi public şi autorităţi care au încredere în ele. Biblioteca publică este esenţială în cultura voastră, am constatat-o cu ochii noştri, dacă la voi este închisă sau subfinanţată o bibliotecă, oamenii iau atitudine şi penalizează (în ultimă instanţă la urne) un astfel de abuz. La noi asta nu se întâmplă, nimeni nu plânge că n-are bibliotecă şi nimeni nu se revoltă dacă o bibliotecă urmează să fie închisă... 

O să spun le spun asta! (celor de la autorităţile lui finanţatoare), se entuziasmează texanul, parcă descoperind subit ce bine e "la ei", în comparaţie cu "la noi".
Mă întreabă în ce fel cred eu că Asociaţia Bibliotecilor din Texas ne-ar putea ajuta, către cine ar trebui îndreptat un eventual demers în favoarea bibliotecilor din România. Îi răspund sincer că noi avem nevoie înainte de toate de o îmbunătăţire a legislaţiei în favoarea bibliotecilor, de finanţări care să nu depindă exclusiv de pixul  primarilor... nu ne trebuie, apoi, decât o mai mare dăruire a tuturor bibliotecarilor, conducătorilor de biblioteci şi asociaţii şi "fleacul" pe care îl presupune, una peste alta, construirea încrederii oamenilor şi a comunităţilor în biblioteci, crearea "dependenţei" publicului de bibliotecă... restul vine de la sine, apoi. Însă procesul e lent şi dureros...

Când, la final, îi spun că mi-aş dori să ajungem cât mai curând, ca bibliotecari şi biblioteci, să avem doar problemele lor, Chris îmi pare fericit de-a binelea. Ne spune că dacă înainte avea de gând să facă un concediu undeva în Europa (a şi pus ceva bani deoparte pentru asta), după prezentările noastre şi după discuţiile purtate, ar vrea să vină în România (cine ştie dacă în exprimarea acestei intenţii a fost dorinţă sau doar curtoazie; dar înclin să îl cred pe texan în stare să vină în România, aşa cum l-am văzut de dinamic, de dornic de a şti, de om care îşi duce înainte biblioteca în care lucrează şi bibliotecile din ţinutul/ județul lui...
Îi spun lui Chris Accardo că ne bucurăm mult că a fost la prezentările noastre şi că ne-am cunoscut, o rog pe Claudia să ne fotografieze - împreună cu Titina Dediu şi Valentina Rotaru:



Album foto prezentări bibliotecari români TLA.

(Valentin Smedescu, după întoarcerea la Râmnicu Vâlcea, în timpul reacomodării la fusul nostru orar)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu