31 martie 2011 – urmare
Cu noaptea-n cap, ieșim din apartamentele noastre din Asthon Woods, pentru a ne îmbarca într-un microbuz mai mic și un microbuz-limuzină.
După un drum lung și nu foarte extenuant, traversăm o parte din spectaculosul Chicago și ajungem la Biblioteca Publică Oak Park.
Pentru că este aproape miezul nopții când scriu și conexiunea este destul de slabă, voi rezuma doar câteva idei, urmând ca în week-end să revin cu foto și video (pentru Biblioteca Urbana am postat video și urmează să postez și pentru Biblioteca Champaign, la ziua a 11-a).
Oak Park Public Library este – trebuie spus din capul locului – biblioteca unui oraș bogat. Câteva repere schițate rapid ar fi:
- comunitatea este de aproape 52.000 locuitori, 20.000 de case
- „deasupra” conducerii executive a bibliotecii se află un board, ales prin vot de către cetățeni; el este alcătuit din oameni neremunerați, cu bună reputație și preocupați de viitorul orașului lor, și au un mandat de 4 ani; săptămâna viitoare tocmai se vor reînnoi mandatele Board-ului. Acesta hotărăște politicile de dezvoltare a bibliotecii și de permanentă adaptare la nevoile publicului, pe care le anticipează și le testează continuu
- Biblioteca are 125 de salariați, bibliotecari sau nu, însă nu toți sunt angajați cu normă întreagă; în total, ar fi 48 de norme de încadrare complete, din care 30 sunt bibliotecari cu masterate în domeniu
- bugetul anual al Bibliotecii este de 6,7 mil $, și chiar dacă pare un buget mare, în comparație cu al unui liceu din același oraș, e mic: liceul are buget de 70 mil. USD
- cea mai mare parte a banilor din buget provin din taxe locale pe proprietate, apoi din amenzile pe care le primesc utilizatorii bibliotecii, Statul Illinois dă și el o sumă și, în fine, se mai adună ceva din vânzarea de cărți de către clubul de voluntari „Prietenii bibliotecii”
- bugetul este dezbătut de comunitate și se votează de către Consiliul Local în noiembrie, dar înainte de asta, Boardul și bibliotecarii îl discută vreme de cca 6 luni; nu este la fel peste tot în SUA
- ca o comparație, bugetul de dezvoltare a colecțiilor la Oak Park Public Library este cam cât întregul buget anual al Bibliotecii Județene Vâlcea
- într-un an se împrumută, în total, peste 1,2 milioane u.b.: 58% cărți și 41% multimedia; în cele mai multe biblioteci, raportul este invers, în favoarea u.b. multimedia, aici nivelul de educație își spune cuvântul
- colecția de “nonficțiune” (nebeletristica) circulă mai mult decât în alte biblioteci deși în zonă funcționează pe profit și trei librării, în condițiile în care în alte părți librăriile au dat faliment
- biblioteca are două filiale, una mai mare (9% din colecții) și una mai mică (4%)
- după ce, vreme de cca 25 de ani, a făcut parte dintr-un consorțiu, Oak Park Public Library s-a retras în 1995, pentru că progresele și bugetele partenerilor nu erau pe măsura nevoilor; de 3 ani, Biblioteca face parte din consorțiul SWAN, în care 80 de biblioteci și-au pus în comun resursele, cca 20-30.000, dar au acces la milioane de documente
- participarea la consorțiu costă cca 60.000 $/an
- accesul este egal pentru toți membrii consorțiului; există catalog partajat pentru toți; resursele printabile /download-abile se folosesc de toți; celelalte resurse pentru care utilizatorii fac comanda prin „clic” pe pagina electronică se aduc cu mașina de la o bibliotecă la alta
- Statul Illinois subvenționează deocamdată integral transportul de resurse între biblioteci
- cam cât se împrumută către utilizatorii celorlalte biblioteci din SWAN se și împrumută de la acestea, pentru utilizatorii din Oak Park: 11%
- deja se doresc schimbări în utilizarea spațiilor bibliotecii – „sunt, totuși, 8 ani de inaugurarea clădirii!” – ni s-a spus
- schimbările sunt previzionate de la un an la altul și costurile sunt prevăzute în buget
- întreținerea site-ului costă 50.000 USD
- sunt de două ori mai mulți utilizatori virtuali
- într-un an sunt 650.000 de vizite la bibliotecă
- 89% din utilizatori vin fizic la bibliotecă
- 1 % merg la filiala mare și 1% la filiala mică
- din numărul de vizite reiese că fiecare membru al comunității vine la bibliotecă de 12 ori pe an
- 28.000 de participanți la programe: 60% copii, 40% adulți
- 37.000 de permise de tip card pentru utilizatori (69% din populația orașului)
- 69% populație a venit la bibliotecă în ultimul an
- cardul este gratuit pentru cei care plătesc taxa pentru proprietate în Oak Park
- nu există sindicat; biblioteca angajează și dă afară pe cine vrea (nu e peste tot așa, însă)
- directorul executiv cu care am stat de vorbă ne-a spus că problemele apar din neînțelegere, din lipsă de timp și din cauza stresului; caută să le rezolve acționând „la rădăcină”
- pentru angajări e concurs deschis, dar depinde de funcție: pentru bibliotecar, concursul e deschis la nivel național; pentru manager, se merge până la Conferința ALA (Asociația Bibliotecarilor Americani); pentru cel ce pune cărțile pe raft, angajatul e local; este probă de lucru de 6 luni; cine confirmă rămâne, cine nu – pleacă.
*
Chicago e un oraș care nu poate fi povestit așa, pe scurt și fără foto și video. Mergem pe jos cca două ore, ne prinde înserarea și vizităm doar Willis Tower, și acolo prinzând ultimul lifft care să ne ducă la 442 metri deasupra pământului. În momentul finalizării construcției, în 1974, Willis Tower (inițial Sears Tower) a fost cea mai înaltă clădire din lume, depăşind turnurile gemene World Trade Center din New York, distruse după cum se știe. Turnul Willis a deținut acest rang aproape 25 de ani. Acum este cea mai înaltă clădire din Statele Unite şi a "șasea înălțime-structură de sine stătătoare din lume", precum şi a cincea "cea mai inalta cladire din lume la acoperiş".
- comunitatea este de aproape 52.000 locuitori, 20.000 de case
- „deasupra” conducerii executive a bibliotecii se află un board, ales prin vot de către cetățeni; el este alcătuit din oameni neremunerați, cu bună reputație și preocupați de viitorul orașului lor, și au un mandat de 4 ani; săptămâna viitoare tocmai se vor reînnoi mandatele Board-ului. Acesta hotărăște politicile de dezvoltare a bibliotecii și de permanentă adaptare la nevoile publicului, pe care le anticipează și le testează continuu
- Biblioteca are 125 de salariați, bibliotecari sau nu, însă nu toți sunt angajați cu normă întreagă; în total, ar fi 48 de norme de încadrare complete, din care 30 sunt bibliotecari cu masterate în domeniu
- bugetul anual al Bibliotecii este de 6,7 mil $, și chiar dacă pare un buget mare, în comparație cu al unui liceu din același oraș, e mic: liceul are buget de 70 mil. USD
- cea mai mare parte a banilor din buget provin din taxe locale pe proprietate, apoi din amenzile pe care le primesc utilizatorii bibliotecii, Statul Illinois dă și el o sumă și, în fine, se mai adună ceva din vânzarea de cărți de către clubul de voluntari „Prietenii bibliotecii”
- bugetul este dezbătut de comunitate și se votează de către Consiliul Local în noiembrie, dar înainte de asta, Boardul și bibliotecarii îl discută vreme de cca 6 luni; nu este la fel peste tot în SUA
- ca o comparație, bugetul de dezvoltare a colecțiilor la Oak Park Public Library este cam cât întregul buget anual al Bibliotecii Județene Vâlcea
- într-un an se împrumută, în total, peste 1,2 milioane u.b.: 58% cărți și 41% multimedia; în cele mai multe biblioteci, raportul este invers, în favoarea u.b. multimedia, aici nivelul de educație își spune cuvântul
- colecția de “nonficțiune” (nebeletristica) circulă mai mult decât în alte biblioteci deși în zonă funcționează pe profit și trei librării, în condițiile în care în alte părți librăriile au dat faliment
- biblioteca are două filiale, una mai mare (9% din colecții) și una mai mică (4%)
- după ce, vreme de cca 25 de ani, a făcut parte dintr-un consorțiu, Oak Park Public Library s-a retras în 1995, pentru că progresele și bugetele partenerilor nu erau pe măsura nevoilor; de 3 ani, Biblioteca face parte din consorțiul SWAN, în care 80 de biblioteci și-au pus în comun resursele, cca 20-30.000, dar au acces la milioane de documente
- participarea la consorțiu costă cca 60.000 $/an
- accesul este egal pentru toți membrii consorțiului; există catalog partajat pentru toți; resursele printabile /download-abile se folosesc de toți; celelalte resurse pentru care utilizatorii fac comanda prin „clic” pe pagina electronică se aduc cu mașina de la o bibliotecă la alta
- Statul Illinois subvenționează deocamdată integral transportul de resurse între biblioteci
- cam cât se împrumută către utilizatorii celorlalte biblioteci din SWAN se și împrumută de la acestea, pentru utilizatorii din Oak Park: 11%
- deja se doresc schimbări în utilizarea spațiilor bibliotecii – „sunt, totuși, 8 ani de inaugurarea clădirii!” – ni s-a spus
- schimbările sunt previzionate de la un an la altul și costurile sunt prevăzute în buget
- întreținerea site-ului costă 50.000 USD
- sunt de două ori mai mulți utilizatori virtuali
- într-un an sunt 650.000 de vizite la bibliotecă
- 89% din utilizatori vin fizic la bibliotecă
- 1 % merg la filiala mare și 1% la filiala mică
- din numărul de vizite reiese că fiecare membru al comunității vine la bibliotecă de 12 ori pe an
- 28.000 de participanți la programe: 60% copii, 40% adulți
- 37.000 de permise de tip card pentru utilizatori (69% din populația orașului)
- 69% populație a venit la bibliotecă în ultimul an
- cardul este gratuit pentru cei care plătesc taxa pentru proprietate în Oak Park
- nu există sindicat; biblioteca angajează și dă afară pe cine vrea (nu e peste tot așa, însă)
- directorul executiv cu care am stat de vorbă ne-a spus că problemele apar din neînțelegere, din lipsă de timp și din cauza stresului; caută să le rezolve acționând „la rădăcină”
- pentru angajări e concurs deschis, dar depinde de funcție: pentru bibliotecar, concursul e deschis la nivel național; pentru manager, se merge până la Conferința ALA (Asociația Bibliotecarilor Americani); pentru cel ce pune cărțile pe raft, angajatul e local; este probă de lucru de 6 luni; cine confirmă rămâne, cine nu – pleacă.
*
Chicago e un oraș care nu poate fi povestit așa, pe scurt și fără foto și video. Mergem pe jos cca două ore, ne prinde înserarea și vizităm doar Willis Tower, și acolo prinzând ultimul lifft care să ne ducă la 442 metri deasupra pământului. În momentul finalizării construcției, în 1974, Willis Tower (inițial Sears Tower) a fost cea mai înaltă clădire din lume, depăşind turnurile gemene World Trade Center din New York, distruse după cum se știe. Turnul Willis a deținut acest rang aproape 25 de ani. Acum este cea mai înaltă clădire din Statele Unite şi a "șasea înălțime-structură de sine stătătoare din lume", precum şi a cincea "cea mai inalta cladire din lume la acoperiş".
(Valentin Smedescu - Oak Park, Chicago)
.
.
